TRATAMENTE DE SUPRAFAȚĂ APLICATE LENTILELOR DE OCHELARI
Deşi termenul uzual este de “tratament” în realitate cele mai multe dintre tratamentele aplicate lentilelor de ochelari sunt acoperiri de suprafaţă cu diferite substanţe. Rolul acestor acoperiri este acela de a îmbunătăţi sau conferi noi calităţi acelei suprafeţe.
Realizarea acestor acoperiri are la bază utilizarea de tehnologii specifice. Astfel, tratamentele pot fi realizate prin impregnarea materialului lentilei prin scufundare în substanţe sau prin bombardare ionică a suprafeţei pentru penetrarea substanţelor pe o anumită adîncime. Alte tratamente sunt realizate prin scufundare în baie de substanţe şi se bazează pe aderenţa foarte bună, fixarea fiind realizată prin uscare sau alte procedee chimice. În alte cazuri substanţe deja depuse sunt bombardate cu alte particule pentru umplerea golurilor dintre moleculele proprii sau pentru compactare.
Pentru obţinerea a două proprietăţi, chiar dacă sunt utilizate amestecuri ale unor substanţe cu efecte diferite, înglobate în acelaşi strat, vom vorbi despre ele ca fiind proprietăţile a două tratamente diferite.
Utilizarea multitudinii de tehnologii face posibilă obţinerea de lentile pentru ochelari ale căror suprafeţe au caracteristici optice, de protecţie, de rezistenţă şi facilitate în întreţinere tot mai ridicate.
Tratamentele depuse pe lentilele realizate din materiale plastice sunt: durificarea suprafeţei, antireflexul, stratul hidrofob, stratul oleofob, stratul antistatic, ordinea nefiind obligatoriu aceasta. De asemenea, în unele cazuri tratamentul hidrofob este înlocuit cu un tratament hidrofil.
Totodată, pe lentile se pot realiza şi tratamente tip filtru ce au ca scop asigurarea unui nivel de protecţie faţă de anumite radiatii (colorarea, tratament fotocromic, tratament împotriva radiaţiilor UV, tratament împotriva radiaţiilor albastru intens şi violet) precum şi tratamente cu rol estetic (colorare, oglinzi colorate).
Tratamentul de durificare a suprafeţelor lentilei are ca scop obţinerea unei strat suficient de dur astfel încît să confere lentilei o rezistenţă cît mai mare la zgîriere. De asemenea, stratul trebuie să prezinte rezistenţă la fisurare şi este necesară o bună compatibilitate între materiale pentru a împiedica exfolierea.
Tratamentul hidrofob are proprietăţi de respingere a apei. Lentilele cu un astfel de tratament formează mai greu condens pe suprafaţă şi se usucă mai rapid. Putem spune că, atunci cînd afară este frig şi intrăm într-o incintă încălzită, lentilele cu tratament hidrofob se dezaburesc mai rapid.
Pentru cei care alternează frecvent perioadele de activitate în afara şi în interiorul clădirilor (curieri, distribuitori), lucrează în incinte cu umiditate mare şi temperaturi diferite de la o zonă la alta (bucătari) sau doresc să nu li se aburească lentilele atunci cînd au plăcerea de a servi o cafea sau un ceai cald există soluţia tratamentului hidrofil aplicat pe lentile.
Tratamentul hidrofil, în opoziţie cu cel hidrofob, are o afinitate foarte mare pentru apă, principiul acestuia fiind acela de atrage apa şi a nu face posibilă apariţia micilor aglomerări de molecule pe suprafaţă (condens) transformîndu-le într-un strat foarte subţire, continuu şi perfect transparent. Pentru a realiza această performanţă tratamentul este activat periodic cu ajutorul unei substanţe înglobată într-o lavetă care se livrează împreună cu lentilele.
Tratamentul oleofob are proprietăţi de respingere a substanţelor grase (secreţii ale pielii, creme, produse cosmetice etc.). Datorită acestor proprietăţi tratamentul face ca formarea petelor pe suprafeţele lentilelor să fie parţial împiedicată iar ştergerea celor formate să fie mult mai uşoară.
Este bine cunoscut faptul că la ştergerea unui obiect din material plastic cu o ţesătură se produce o acumulare de energie electrostatică iar praful, scamele şi alte mici elemente din aer sunt atrase şi se depun pe suprafaţă. Tratamentul antistatic împiedică acumularea de impurităţi iar ştergerea este mai eficientă, suprafeţele lentilelor fiind mai curate.
Pentru purtătorii care doresc să utilizeze aceeaşi pereche de ochelari atît la interior cît şi în spaţii deschise dar vor să fie protejaţi faţă de lumina puternică din timpul zilei soluţia este oferită de lentilele cu tratament fotocromic.
Deşi termenul uzual este de lentile “heliomate” facem precizarea că termenul corect este de lentile fotocromice. Denumirea de “heliomate” a fost adoptată în România înainte de anul 1990 datorită comerializării mărcii Heliomatic, utilizată pentru lentilele fotocromice din sticlă minerală.
Tratamentul fotocromic, cel mai adesea, este realizat prin depunerea pe suprafaţă sau impregnarea superficială a suprafeţei cu substanţe fotosensibile la radiaţiile UV. Alte tehnologii utilizează înglobarea uniformă a substanţelor în masa materialului lentilei. În aceste cazuri se constată o colorare neuniformă a lentilelor care prezintă variaţii mari ale grosimii.
Trebuie menţionat că eficienţa acestui tratament, atunci cînd ochelarii sunt utilizaţi în interiorul autoturismului (în general în spatele unei suprafeţe vitrate), se reduce dramatic datorită faptului că parbrizul filtrează radiaţia UV iar moleculele fotosensibile reacţionează insuficient la lumina vizibilă. Pentru conducătorii auto există lentile cu un anumit grad de colorare constant care în maşină se colorează suplimentar. Dezavantajul constă în imposibilitatea utilizării în orice condiţii de iluminare.
O particularitate a substanţelor fotosensibile utilizate este aceea că vara, la temperatură mare, prezintă o reactivitate diminuată comparativ cu cea înregistrată la temperatură scăzută. Eficienţa maximă este obţinută iarna datorită valorilor reduse ale temperaturii dar şi datorită reflectării radiaţiilor UV pe stratul de zăpadă. Această diferenţă de reactivitate este tot mai puţin evidentă la ultimele generaţii de lentile fotocromice.
Un alt tip de tratament este cel împotriva radiaţiilor din domeniul ultraviolet (UV) responsabile, într-o anumită măsură, pentru o serie de afecţiuni ale ochiului (cataractă, pterigion, pinguecula etc.).
Acest strat are rolul de a reduce semnificativ reflexia radiaţiilor UV pe suprafaţa posterioară (concavă) a lentilei pentru ca acestea să nu fie reflectate spre ochi. Tratamentul împotriva radiaţiilor UV, împreună cu proprietatea materialului lentilei de a împiedica transmisia acestora, asigură o bună protecţie a ochilor.
Cercetările specialiştilor au evidenţiat faptul că apariția unor afecţiuni ale ochilor poate fi favorizată de expunerea prelungită la radiaţiile albastre şi violet, datorită nivelului energetic ridicat al acestora (situîndu-se în domeniul spectral în imediata vecinătate a radiaţiilor UV). Măsurătorile efectuate au înregistrat niveluri crescute ale radiaţiilor albastre şi violet atît în lumina naturală cît şi în vecinătatea lămpilor de iluminat tip LED sau a lămpilor cu descărcare în vapori de mercur (becuri economice, lampi tip neon) şi a dispozitivelor cu afişaj electronic (monitoare calculator şi TV, telefoane, tablete etc.). Şi pentru acest tip de radiaţii, producătorii de lentile pot realiza un tratament special pentru a proteja ochii de efectele nocive.
Se constată faptul că, datorită avertismentelor cercetătorilor asupra pericolului prezentat de radiaţiile albastre, violet şi UV, producătorii au realizat lentile de ochelari care să asigure protecţia necesară. Totuşi, apare întrebarea firească:
– cum se protejează cei care nu poartă ochelari pentru că nu au probleme de vedere?
Răspunsul este simplu în cazul protejării faţă de radiaţia solară:
– purtăm ochelari de soare. Este important de cunoscut faptul că protecţia faţă de radiaţiile UV este asigurată în primul rînd de calitatea materialului lentilelor şi doar în mică măsură de culoarea sau gradul de colorare al lentilelor. Practic, chiar şi lentilele incolore pot asigura protecţie faţă de radiaţiile UV.
Pentru protecţia ochilor faţă de radiaţiile albastre şi violet, teoretic, ar trebui să purtăm cu toţii ochelari cu lentile tratate special deoarece folosim în locuinţe corpuri de iluminat economice, televizoare, calculatoare, telefoane şi alte dispozitive cu afişaj.
Este greu de presupus că cineva care nu are probleme de vedere va putea fi convins să poarte ochelari, aproape continuu, doar pentru a se proteja de radiaţiile albastre şi violet emise de diferitele surse aflate în casă. Dacă în cazul radiaţiilor UV oricine poate aprecia efectul nociv după o singură experienţă personală, constatînd gradul de afectare a pielii după o expunere la soare, pentru radiaţiile albastre şi violet această apreciere este imposibil de realizat. De altfel, în lipsa unor reglementări specifice, producătorii recomandă acest tip de lentile persoanelor care îşi desfăşoară activitatea timp îndelungat în condiţii speciale de iluminat sau în faţa monitoarelor. Mai mult, pentru anumite categorii profesionale, care folosesc şi lămpi cu radiaţii UV (medici dentişti, casieri, funcţionari de bancă etc.), lentilele sunt tratate suplimentar pentru a acoperi domeniile de radiaţii (albastre, violet şi UV) pe plaje cît mai extinse. Cel mai adesea acestea includ şi o colorare în nuanţe portocaliu – maro roşcat.
Pentru a beneficia de lentile cu tratamentele necesare vă recomandăm să faceţi o autoevaluare a necesităţilor şi să cereţi sfatul unui specialist.
Uzual, recomandările specialistului vizează soluţia cea mai bună pentru necesităţile dumneavoastră. Variantele inferioare sau superioare soluţiei propuse aduc un deficit, respectiv un plus de confort vizual sau influenţează uşurinţa în întreţinere a ochelarilor, dar şi diferenţe de cost.
Nu există un răspuns pentru întrebarea generală “Care sunt cei mai buni ochelari, … dar care este cea mai bună lentilă?” sau “Care este cel mai mic preţ?”.
Întrebarea corectă este “Ce fel de ochelari corespund cel mai bine necesităţilor mele vizuale?”.